4. Dreptate formală și supremația dreptului

Friedrich Hayek opune dreptății formale, bazată pe egalitatea ridicată și esențială, al cărei ideal este dreptatea distributivă, adevărata dreptate, bazată pe „egalitatea formală în fața legii” și având ca scop restrângerea forței coercitive a puterii statului. Cu alte cuvinte, opune statul de drept, întemeiat pe „domnia Legii”, guvernământului samavolnic. Temeiul statului de drept este legea, iar caracterul general și instrumental al acesteia o impune ca „regulă formală”. Asemenea Codului rutier, de pildă, care stabilește doar condițiile generale ale circulației, nicidecum traseul strict sau culoarea mașinii pe o rută sau alta, regula formală îi constrânge pe guvernanți să acționeze în așa fel încât cei guvernați să „prevadă cu o certitudine mulțumitoare felul în care autoritățile își vor folosi în diverse situații puterile coercitive”, pentru a-și putea planifica în mod liber propriile activități, în beneficiul lor. Supremația dreptului are un dublu rol: pe de o parte, previne privilegiile „legale”, generate în economia planificată de „măsurile ad-hoc” (care conduc la „distincții de rang”), și, pe de altă parte, garantează fiecăruia șanse obiective egale. Făcând astfel posibilă practicarea dreptății, respectarea regulii formale presupune câteva cerințe obligatorii: în primul rând, trebuie anunțată în prealabil, pentru ca fiecare, încunoștiințat fiind, să-și planifice scopurile și mijloacele de a le realiza; apoi, trebuie să fie valabilă pentru o perioadă suficient de lungă, astfel încât inegalitățile produse în societate să nu favorizeze „anumiți oameni în anumite moduri”.

John Rawls problematizează mai ales temeiurile și posibilitățile instituirii societății drepte. Presupunând că întemeierea dreptății sociale impune eliminarea subiectivității și a arbitrarului, filosoful propune ipoteza unei societăți aflate în „situația originară”. Sub „vălul de ignoranță”, membrii  ipotetici ai societății decid condițiile unui nou contract. Ei nu cunosc tradițiile din care provin, viitoarea lor poziție socială, nici chiar propriile interese și relații. Scopul experimentului este ca participanții să cadă de acord pentru „o procedură echitabilă, care să ne asigure că principiile care vor fi acceptate sunt drepte”. Ideea vălului de ignoranță vizează eliminarea   intereselor particulare care viciază  dreptatea. Totodată, permite „acorduri drepte dacă părțile sunt echitabil situate și tratate în chip egal ca persoane morale”.

Cele două principii — al libertății si al inegalității — exprimă esența dreptății ca echitate. Astfel, este deschis, în mod organizat, accesul tuturor la posturi și funcții, iar inegalitățile produse,  cum ar fi cele legate de „distribuția veniturilor și a bogăției, precum și de construcția organizațiilor”, nu vor fi arbitrare dacă toți cetățenii, în primul rând cei defavorizați, vor putea să profite de ele. Dreptatea nu exclude inegalitățile astfel înțelese, ci exclude ca dezavantajele unora să fie justificate prin avantajele mai mari ale altora.

Principala obiecție adusă concepției lui Rawls vizează dreptatea distributivă, mai precis instituirea principiului (in)egalităților permise, care, în viziunea adepților  statului minimal, permit intervenția guvernării în distribuția bunurilor în societate.

DOMNIA LEGII

Supremația dreptului, în sensul domniei legii formale, al absenței de privilegii legale acordate anumitor oameni desemnați expres de către autorități, este cea care garantează acea egalitate în fața legii care reprezintă opusul guvernării arbitrare. Un rezultat necesar, și doar aparent paradoxal, al acestei situații este acela că egalitatea formală în fața legii se află în conflict, iar în fapt este incompatibilă cu orice  activitate statală care urmărește  în mod  deliberat  nivelarea materială sau de fond între diverși oameni și că orice politică vizând un ideal concret de dreptate în distribuție trebuie să ducă la distrugerea supremației dreptului. Ca să obții același rezultat în cazul unor oameni diferiți, este necesar să-i tratezi în mod diferit. A le da unor indivizi diferiți aceleași posibilități obiective nu e totuna cu a le acorda aceeași șansă subiectivă. (…)

Conflictul dintre dreptatea formală și egalitatea formală în fața legii, pe de o parte, și încercările de a realiza diferite idealuri de dreptate și egalitate concrete, pe de alta, este, de asemenea, de vină pentru confuzia curentă în tratarea conceptului de privilegiu și abuzurile ce decurg din ea. (Friedrich Hayek, Drumul către servitute)

PRINCIPIILE DREPTĂȚII ȘI INEGALITATEA

Concepția  asupra dreptății pe care vreau  să o dezvolt  poate  fi rezumată în următoarele două principii: mai întâi, fiecare persoană care participă la o practică sau care e influențată de aceasta are un drept egal la cea mai largă libertate, compatibilă cu o libertate de același fel pentru toate persoanele; și, în al doilea rând, inegalitățile sunt arbitrare în măsura în care nu ne vom aștepta ca ele să conducă la avantajul tuturor și nu ne vor garanta că posturile și funcțiile de care sunt legate sunt deschise  tuturor. Aceste principii formulează dreptatea ca un compus din trei idei: libertatea, egalitatea și recompensa pentru activitățile ce contribuie  la binele comun. (…)

Potrivit celui de-al doilea principiu, o inegalitate este admisă numai dacă există un motiv să considerăm că acea inegalitate căreia îi va da naștere o practică va acționa în avantajul fiecărui participant la ea. Să accentuăm că fiecare participant trebuie să câștige  din inegalitate. (…) Aceste principii trebuie să fie aranjate într-o ordine serială, cu primul prioritar față de al doilea.(John Rawls, O teorie a dreptății)

Acest articol a fost publicat în 4. Dreptate formală și supremația dreptului, Egalitate și dreptate. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s