Etica aplicată

Întrucât ştim ce înseamnă virtutea sau ce înţelegem prin termenul de imperativ categoric, dar nu ştim dacă un anumit comportament contribuie la obţinerea virtuţii sau nu ştim dacă toţi oamenii gândesc şi acţionează în acelaşi mod ca şi noi, s-a obiectat că teoria nu-şi găseşte întotdeauna aplicare în practică, deoarece este prea abstractă sau este lipsită de elemente, mijloace de verificare. Astfel, teoriile morale   au   constituit,   adesea,   obiectul   criticii,   pentru simplul motiv că între teorie şi practică există o diferenţă fundamentală.

Etica aplicată are ca obiect studiul unor probleme morale controversate. Pentru ca o problemă să constituie obiectul   eticii   aplicate,   ea   trebuie   să   îndeplinească simultan două condiţii: să fie o problemă controversată (să fie  argumente  pro  şi  contra)  şi  să  aibă  caracter  moral explicit.

Atunci  când  abordăm  o  problemă  concretă,  particulară  de  etică,  strategia  noastră  e  aceea  de  a  invoca anumite principii morale (în general, anumite teorii morale) şi a vedea cum se aplică acestea în cazul respectiv. Avortul, eutanasia, manipulările genetice (vezi textul lui F. Terre), sărăcia,  etica  relaţiilor  de  afaceri  etc,  sunt  tot  atâtea probleme   de   natură   etică   care   reprezintă   preocupări importante ale societăţii contemporane şi care vor constitui material de analiză pentru etica aplicată. în cazul acestor

probleme  există  argumente  pro  sau  contra  care  trebuie analizate critic, evidenţiindu-se contradicţiile sau punctele slabe, consecinţele adoptării lor în practică.

O problemă de etică aplicată controversată se referă la avort şi la drepturile femeilor, dar şi alefetuşilor (vezi textul lui Mary Arme Waren). Printre argumentele de susţinere a avortului pot fi amintite cele referitoare la preţul plătit de femei care, din lipsa unor metode contraceptive şi de avort sigure şi legale, mureau înainte de vreme, iar în ţările din lumea a treia, sarcinile involuntare măresc sărăcia şi rata mortalităţii infantile. Acolo unde avortul este interzis de lege, femeile tind să apeleze la avorturi ilegale nesigure, Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciind că 200 000 de femei mor anual din această cauză, considerându-se adesea că li se încalcă femeilor dreptul de a-şi controla propriul corp. Problema avortului nu este însă aşa de simplă pe cum ar părea la prima vedere, deoarece se consideră că nu numai femeia are drepturi, ci şi fetusul. Criteriul  senzitivităţii  este  considerat  un  element fundamental al statutului moral, unii neurologi considerând că fetusul uman începe să dobândească unele capacităţi senzitive  rudimentare,  în  cel  de-al  doilea  trimestru  al sarcinii. Spre deosebire de un fetus lipsit de senzitivitate, unul aflat într-un stadiu avansat al sarcinii este deja o fiinţă, având experienţe şi poate fi considerat o persoană. Un contraargument la această teză îl formulează Michael Tooley care apreciază că fetusul nu este o persoană, deoarece nu respectă principiul conştiinţei de sine şi nu are, prin urmare, dreptul  la viaţă.  Astfel, avortul  nu  trebuie  considerat  un infanticid şi niciun act imoral pentru că aceste atribute presupun conceptul de persoana.

Iniţial,  termenul  de  „eutanasie”  a  fost  utilizat  cu sensul de „a muri uşor şi dulce” şi a dobândit din secolul al XlX-lea sensul de „a omori din milă”, astăzi vorbindu-se despre trei tipuri de eutanasie:  voluntară, nevoluntară şi involuntară, toate aceste forme putând fi active şi passive (vezi textul Helgăi Kuhsc). E vorba, aşadar, de o omucidere voluntară care vizează curmarea unor suferinţe considerate inutile. Dacă spartanii omorau persoanele handicapate, nu toţi   anticii   aprobau   acest   punct   de   vedere.   Astfel,

Hippocrate a inclus în faimosul sau jurământ această frază: „Nu  mă  voi  lăsa  determinat  de  cuvântul  nimănui  în  a procura  o  otravă  sau  în  a-mi  da  consimţământul  la  aşa ceva”. Primii paşi în vederea legalizării eutanasiei i-a făcut Olanda unde, din anii ’70, eutanasia n-a mai fost pedepsită, iar 1993  a fost adoptată o  lege prin  care  li  se permitea medicilor să practice liber eutanasia. După anul 1994, exemplul Olandei a fost urmat de Danemarca, Australia şi anumite state americane.

Dacă Martin Buber distingea între relaţia eu-obiect şi între relaţia eu-tu, poate în cadrul analizelor, din acest capitol, este necesar să prelungim relaţia eu-tu la nivelul  societăţii  şi  al  sistemului  ecologic.  Este  clar  că omul, prin intermediul ingineriei genetice, a devenit obiect al  ştiinţelor  experimentale,  că  pot  să  apară  probleme serioase datorită utilizării testelor genetice ca mijloace ale controlului social sau pentru o selecţie genetică şi, de aceea, se pune problema criteriilor după care trebuie efectuată cercetarea şi utilizarea cunoştinţelor genetice. Analiza poate fi extinsă şi la alte probleme de etică aplicată, însă în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu natura, trebuie să începem să ne schimbăm mentalitatea şi, eventual, să reevaluăm principiile şi valorile morale ce ne determină comportamentul. Rămâne o problemă suplimentară nerezolvată dacă naturii, în întregime, i se pot recunoaşte drepturi sau dacă drepturile sunt apanajul numai al fiinţelor cărora le atribuim libertatea. Este cert că unii autorii susţin existenţa cel puţin a drepturilor animalelor pe care oamenii, în calitate de agenţi morali, trebuie să le respecte, (vezi textul lui Tom Regan)

 

Resurse pentru studii de caz

Eutanasia: https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/omul-de-stiinta-care-a-decis-ca-vrea-sa-fie-eutanasiat-la-104-ani-regret-ca-am-ajuns-la-aceasta-varsta-923445

Când se va termina nedreptatea? Atunci când cei care nu sunt victime vor simţi la fel de multă indignare precum cei care sunt” – Solon

http://epochtimes-romania.com/news/cel-mai-intunecat-secret-al-chinei–201525?fbclid=IwAR3dhTABKFr1w7hI7UURtmsm3gw_7HMAlxnQ9W8pHXiperHKXwy91Mhp0Zk

Acest articol a fost publicat în Etica, Etică aplicată. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s