Despre credinţă şi îndoială

„Trebuie să avem onestitatea şi cutezanţa de a pune mereu totul sub semnul întrebării, toate punctele noastre de vedere, tot ceea ce am descoperit în viaţă, în numele căutării a ceea ce există cu adevărat, şi nu al aflării liniştii şi certitudinii.” (Mitropolitul Antonie Bloom, Despre credinţă şi îndoială)

„Mă însufleţeşte nădejdea că ateismul, deşi nu în toate elementele sale, poate fi investit cu un anumit sens. de aceea există nişte căutări care trebuie săvârşite. nemaivorbind de faptul că foarte multe idei în ateism sunt născute nu cu privire la Dumnezeu aşa cum este el, ci de imaginea pe care ne-o creăm noi despre el.”

„Dumnezeul pe Care-l pot respecta.” (p. 91)

„Doamne, nu te pot înţelege, şi această neînţelegere stă între mine şi Tine – ajută-mă!” – p. 93

osândirea începe atunci când din simplă comoditate sau din altă cauză refuzăm adevărul, pentru că ne costă prea scump să-l căutăm. – p. 93

învăţătura despre iad – mai mult psihologică decât teologică – Berdiaev.

Dacă nu ai fost uman, dacă nu ai fost om măcar, să nu-ţi imagineti că vei deveni dumnezeiesc. p. 97

Dumnezeu va fi în toţi, toţi cei ce au realitate. Ioan Hrisostom – p. 98

Singurul foc al iadului este dragostea Dumnezeiască. Isaac Sirul – p. 105

Acest articol a fost publicat în Dumnezeu. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s