7. Cunoașterea a priori și cunoașterea a posteriori

Distincția dintre cunoașterea a posteriori și cunoașterea a priori este distincția dintre cunoștințele întemeiate pe experiență și cele care pot fi întemeiate fără raportare  la datele experienței. Un enunț de genul „Această carte este interesantă” este a posteriori, deoarece poate fi justificat numai pe baza experienței. Dimpotrivă, un enunț de genul „Toți celibatarii sunt necăsătoriți” este a priori, deoarece adevărul lui nu depinde în nici un fel de experiență.

Problema cunoașterii a priori este aceea de a explica dacă și cum este posibil ca unele adevăruri să fie întemeiate independent de experiență. Înseamnă, cu alte cuvinte, a ne întreba dacă putem ști ceva despre lumea înconjurătoare cu totul independent de experiență. În fapt, problema nu se reduce la întrebarea dacă există cunoștințe a priori. Aceasta vizează, în ultimă instanță, însăși posibilitatea metafizicii, adică posibilitatea de a cunoaște în vreun fel ceea ce depășește limitele experienței noastre. În funcție de răspunsul la problema cunoașterii a priori se va aprecia că a vorbi despre Dumnezeu sau despre suflet, de pildă, are sau nu are sens.

În epoca modernă, această distincție a fost dezvoltată mai ales de Immanuel Kant.

În primul rând, cunoașterea noastră despre lumea reală este produsă prin conlucrarea a două facultăți: a) sensibilitatea ne oferă, prin intuiții sau reprezentări, date despre obiectele reale, aflate în afara noastră;

 b) intelectul prelucrează acest material, organizându-l și transformându-l astfel în cunoaștere. Sensibilitatea singură ne poate oferi numai un „material brut” de impresii senzoriale care nu înseamnă cunoaștere. Fără acesta însă nu am avea acces la lumea reală din afara noastră. Așadar, orice cunoaștere a noastră despre lucruri poate fi dobândită numai prin conlucrarea celor două facultăți. Prin impresiile sensibile ne sunt date obiectele și este declanșată activitatea intelectului. Acesta din urmă aplică categoriile și principiile sale materialului astfel oferit. Numai în acest fel ajungem să cunoaștem ceva despre lumea reală. Altfel spus: „intuițiile fără concepte sunt oarbe, iar conceptele fără intuiții sunt goale”.

În al doilea rând, Kant arată cã „nicio cunoaștere a noastră nu precede în noi experiența și cu ea începe orice experiență”. Dar simpla experiență sau „prima învățătură” produsă de intelectul nostru prin prelucrarea materialului brut al senzațiilor nu este totul, cunoașterea noastră prin experiență fiind ,,un compositum din ceea ce primim noi prin impresii și ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaștere (…) produce din ea însăși”. Cu alte cuvinte, există și cunoștințe independente de experiență și de orice impresii ale simțurilor.

Aceste cunoștințe a priori se disting prin două atribute specifice: necesitatea și universalitatea. Altfel spus, orice judecată necesară și universală în sens strict este o judecată a priori, independentă de experiență. Aceasta din urmă nu este un sprijin nici pentru necesitatea unei judecăți (ceea ce experiența ne poate arăta că este necesar poate fi în realitate contingent), nici pentru universalitatea ei (experiența poate susține doar o universalitate relativă, deoarece niciodată nu ne vor fi date, în experiență, toate cazurile astfel încât să fim siguri că nu există nici o excepție). Faptul că universalitatea și necesitatea unei judecăți nu se sprijină în niciun fel pe experiență fac din aceasta o judecată a priori.

În cele din urmă, problema fundamentală este aceea a posibilității unor cunoștințe sintetice a priori, adică independente de orice experiență și care să extindă cunoașterea noastră, respectiv posibilitatea metafizicii. În metafizică, o știință „indispensabilă prin natura rațiunii omenești”, lumea sensibilă, arată Kant, este depășită, iar experiența nu poate servi drept călăuză. Dacă cunoștințele sintetice nu ar fi posibile, nu ar fi posibilă nici metafizica.

Acest articol a fost publicat în 7. Cunoașterea a priori și cunoașterea a posteriori, Cunoaștere și adevăr. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s