Teorii politice moderne și contemporane

I. Citiţi cu atenţie următorul fragment:

“…A găsi o formă de asociere care să apere şi să protejeze de orice forţă comună persoana şi bunurile fiecărui asociat şi prin care fiecare, unindu-se cu toţi, să nu se supună totuşi decât sieşi şi să rămână la fel de liber ca înainte. Aceasta este problema fundamentală pe care o soluţionează contractul social.

Clauzele acestui contract sunt astfel determinate prin natura actului, încât cea mai mică modificare le-ar face inutile şi le-ar anula efectele (…) de aşa manieră că, pactul social fiind violat, fiecare reintră în primele sale drepturi şi îşi recapătă libertatea naturală, pierzând libertatea convenţională pentru care renunţase la prima….”

(Jean-Jacques Rousseau, Contractul social)

CERINŢE:

  1. Identifică ideea principală a textului.
  2. Încadrează concepţia prezentată într-una din teoriile politice studiate.
  3. Enumeră şi alţi gânditori care se înscriu în această perspectivă filosofică.
  4. Prezentaţi o deosebire între concepţia lui Rousseau şi cea a unui alt filosof din cadrul aceleiaşi teorii politice..
  5. Sintetizaţi tezele principale ale acestei teorii politice.

II. Citiţi cu atenţie următorul fragment:

Diferitele tipuri de colectivism, comunism, fascism, etc. se deosebesc între ele prin natura ţelului către care vor să dirijeze eforturile sociale. Dar toate se diferenţiază de liberalism şi individualism prin dorinţa de a organiza ansamblul societăţii şi toate resursele în vederea atingerii acestui scop unitar şi prin refuzul de a recunoaşte sfere autonome în care primează scopurile indivizilor…

„Scopul social” sau „ţelul comun”, în vederea căruia urmează să fie organizată societatea, este de obicei descris în mod vag prin formule precum “binele comun” sau „bunăstarea generală” sau „interesul public”. Nu este nevoie să reflectezi prea mult pentru a vedea că aceşti termeni nu au un înţeles suficient de clar pentru a îndrepta lucrurile pe făgaşul unui anumit curs al acţiunilor. Bunăstarea şi fericirea a milioane de oameni nu pot fi cântărite pe o balanţă unică. Bunăstarea unui popor, ca şi fericirea unui om, depinde de un număr mare de lucruri, care pot fi furnizate într-o infinită varietate de combinaţii. Nu poate fi exprimată cu adevărat ca un scop unic, ci numai ca o ierarhie de scopuri, o scară cuprinzătoare de valori pe care se fixează locul fiecărei nevoi a unei persoane.

Friedrich Hayek, Drumul către servitute

CERINŢE:

  1. Identifică ideile principale ale fragmentului.
  2. Subliniază, selectează conceptele utilizate
  3. Asociază aceste concepte cu teoriile politice studiate
  4. Prezintă succint tezele principale ale teoriilor politice identificate
  5. Indică câte un reprezentant de seamă pentru fiecare teorie în parte

 

III. Formulaţi un enunţ filosofic afirmativ în care să evidenţiaţi corelaţia între termenii legitimitate şi putere.

Acest articol a fost publicat în Politica. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.