Love story

Cuvintele au puterea vieții sau a morții. Pe măsură ce relaționăm cu oamenii suntem pe cale să aflăm câtă greutate poartă cuvintele noastre. Avem ocazii să ne folosim cuvintele pentru a răni, a înjura, a calomnia. Dar, aceleași situații pot fi ocazii minunate în care putem spune cuvinte care să vindece, să încurajeze, să inspire și care să le arate celorlalți că îi prețuim, că îi iubim și că ne pasă.

Uneori facem alegeri greșite. Astfel, chiar dacă nu folosim cuvintele în mod intenționat pentru a răni, de câte ori le folosim în mod necugetat sau nepăsător răul plutește în aer. E limpede că odată spuse, nu ne putem lua cuvintele înapoi. De aceea, e mai bine să fim atenți. Când alții își folosesc cuvintele greșit, tu păzește-le pe ale tale. De fapt, trebuie să îți păzești mintea, căci „Cuvintele […] sunt gânduri materializate. Iar gândurile unui om sunt ca şi sufletul lui. Şi cum ţi-s cuvintele, aşa ţi-s şi gândurile, aşa ţi-e şi sufletul.” (Savatie Baştovoi) Așadar, amintește-ți: nimeni nu are dreptul să rănească inima omului. Odată ce ai decis, alegerea trebuie făcută mereu și mereu: cuvintele tale să fie dătătoare de viață.

Dacă vrei să fii fericit, alege să-i privești pe oameni cu blândețe și compasiune și folosește-ți viața pentru a da viață acestei lumi care are nevoie atât de disperată de ea. Niciodată nu vei regreta că ai ales bunătatea.

„Nimic din ceea ce facem noi pe pământ nu dispare. Noi zicem că am spus un cuvânt, cuiva care poate că a uitat, poate nici nu a înțeles, dar cuvântul rămâne și ne construiește pe noi.
Noțiunea de cuvânt care zidește există și în creștinism și există în toate religiile lumii. De aici vine importanța și greutatea cuvintelor. De asta se spune: Nu rosti cuvinte grele la mânie, de asta trebuie să te pocăiești pentru ceea ce spui urât grav. Faptul că vorbești urât și jignitor la adresa cuiva, nu te descalifică pe tine că ești necioplit, ci pentru că spiritul tău este ciobit, el este deja lovit de aceste cuvinte, care încep și dau în tine, se întorc în tine.” Simona Vărzaru

Acest articol a fost publicat în Licurici. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.