6. Analitic și sintetic

Distincția dintre judecățile analitice și cele sintetice a fost elaborată în moduri diferite și chiar contestată de către unii filosofi.

John Locke, de pildă, considera că sunt analitice propozițiile de identitate — în care „afirmăm însuși termenul spus” („Trandafirii sunt trandafiri”) — și cele predicative — în care „o parte a unei idei complexe este predicată despre numele întregului” („Trandafirii sunt flori”). El le considera însă ca fiind „neserioase”, întrucât ar reprezenta doar un simplu „joc de cuvinte”. Dimpotrivă, judecățile sintetice, cum ar fi o teoremă matematică, enunță „un adevăr real și transportă o cunoaștere reală instructivă”.

Immanuel Kant propune douã criterii solidare pentru a distinge între cele două tipuri de judecăți. Din punct de vedere formal, al structurii logice, un enunț este analitic dacă și numai dacă noțiunea predicatului este inclusă în cea a subiectului. Pentru a testa adevărul enunțului Toate corpurile sunt întinse, nu trebuie să examinăm niciun corp, întrucât a fi întins face parte din înțelesul termenului „corp”. Mai mult, negația unei propoziții analitice (cum ar fi propoziția Niciun corp nu este întins) este contradictorie, ceea ce înseamnă că propozițiile analitice sunt adevăruri necesare. În schimb, un enunț este sintetic atunci când ceea ce afirmă predicatul adaugă ceva la conceptul subiectului. Predicatul care apare în enunțul Unele corpuri sunt grele nu face parte din înțelesul termenului „corp”’, ci îi este adăugat.

Din punct de vedere gnoseologic, judecățile analitice (numite și explicative) nu sporesc cu nimic cunoașterea noastră, iar cele sintetice (sau extensive),  dimpotrivă, sporesc cunoașterea  noastră. Judecățile întemeiate pe experiență (Orice corp este întins), cele matematice (7 + 5 = 12, Linia dreaptă este linia cea mai scurtă care unește două puncte) și judecățile „metafizice propriu-zise” (Tot ce este substanță în lucruri este neschimbător) sunt sintetice.

Alte formulări ale distincției analitic-sintetic se bazează pe criterii logice sau psihologice. Pentru Gottlob Frege, de pildă, un enunț este analitic adevărat sau analitic fals dacă poate fi demonstrat sau infirmat pornind numai de la definiții și folosind doar legile logice. Pe de altă parte, el vorbește nu numai de propoziții analitice de tipul subiect-predicat, precum Toți celibatarii sunt necăsătoriți, ci și de propoziții analitice de tip relațional (Jane merge împreună cu persoanele care se plimbă cu ea, Jack i-a ascultat pe cei pe care el însuși i-a ascultat) sau de implicații analitice (,,eu gândesc”, prin urmare „eu exist”).

Din punct de vedere psihologic, un enunț este analitic dacă eu sunt convins că predicatul este prezent în mod clar în conceptul subiectului.

Ulterior, unii filosofi au criticat distincția kantiană sau chiar au respins-o, argumentând, de pildă, că nu marchează o diviziune clară între tipuri de enunțuri. Într-un studiu intitulat Două dogme ale empirismului, Willard van Orman Quine denunță prima dogmă drept „credința într-o anumită ruptură fundamentală între adevărurile analitice, întemeiate pe semnificații independente de fapte, și adevărurile sintetice, întemeiate factual”. Pentru el, ambele grupe de adevăruri depind de experiență. În plus, granița dintre acestea nu se poate trasa în mod univoc numai la nivelul limbajului.

Aplicații

  1. Explicați de ce judecățile analitice sunt explicative în timp ce judecățile sintetice sunt considerate extensive.
  2. Arată care dintre următoarele enunțuri sunt, în sens kantian, analitice și care sintetice, încadrându-le în tabelul următor:
Judecăți analiticeJudecăți sintetice
  
  
  
  

a) Toți celibatarii sunt necăsătoriți;

b) Toate cercurile sunt rotunde; 

c) Cantitatea medie anuală de precipitații din România este mai mare decât cea din Kenya;

d) Luna este satelitul natural al Pământului;

e) Logica este cercetarea formelor logice.

f) Orice triunghi echilateral are toate laturile egale.

g) Unele clădiri au acoperișuri albastre.

  • Justificați încadrarea făcută la exercițiul anterior pentru judecățile:

„Orice triunghi echilateral are toate laturile egale” și

„Unele clădiri au acoperișuri albastre”.

  • Combinați cele două clasificări kantiene (analitic – sintetic, a priori – a poseriori) și analizați tipurile de judecăți rezultate.
  • Argumentează pro sau contra: Propozițiile analitice, chiar dacă sunt adevărate, nu spun nimic despre lumea reală.
Acest articol a fost publicat în 6. Analitic și sintetic, Cunoaștere și adevăr. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s