Categorii
- Antropologie filosofică (16)
- Argumente filosofice (1)
- Cunoaștere și adevăr (17)
- 1. Prolema cunoașterii (1)
- 2. Opinie și cunoaștere (1)
- 3. Problema întemeierii cunoașterii (1)
- 4. Sursele cunoașterii (1)
- 5. Tipuri de cunoaștere (1)
- 6. Analitic și sintetic (1)
- 7. Cunoașterea a priori și cunoașterea a posteriori (1)
- 8. Teorii despre adevăr (1)
- 9. Natura, cauzele și rolul erorii în cunoaștere (1)
- Problema limbajului (2)
- De ce nu există profesori de gravitaţie? (14)
- Gândirea critică (1)
- Metode specifice (2)
- Etica (14)
- 1. Specificul filosofiei morale (1)
- Etică aplicată (6)
- studii de caz (2)
- Fericirea (3)
- Teorii morale (2)
- FILOSOFIA (12)
- Filosofie pentru copii (9)
- Libertatea (5)
- Licurici (5)
- ne visăm lumea întru fiinţare (12)
- Ontologie (8)
- Dumnezeu (4)
- Spațiu și timp (1)
- Playing for Change (12)
- Politica (9)
- Povești terapeutice (4)
- Resurse (7)
- Să ne împrietenim cu… (15)
- Aristotel (1)
- Bergson Henri (1)
- Francis Bacon (1)
- Friedrich Nietzsche (2)
- Immanuel Kant (1)
- Jean-Paul Sartre (2)
- Karl Raimund Popper (1)
- Lucian Blaga (1)
- Mircea Eliade (1)
- Pascal Blaise (1)
- René Descartes (1)
- William James (1)
- Texte pentru analiză (4)
Blogroll
Philosophy forever
-
Alătură-te altor 117 urmăritori
Arhive pe categorii: Cunoaștere și adevăr
William James – Pragmatismul
Adevărul utilitate Pe parcursul secolului al XIX-lea, pe măsură ce Statele Unite începeau să câștige teren ca națiune independentă, filosofi din Noua Anglie, cum ar fi H. D. Thoreau și R. W. Emerson, au dat o orientare vădit americană ideilor … Continuă lectura
Publicat în Cunoaștere și adevăr, Să ne împrietenim cu..., William James
Comentarii închise la William James – Pragmatismul
4. Problema întemeierii și problema surselor cunoașterii
Multă vreme, filosofii au crezut că întemeierea este solidară cu originea cunoștințelor noastre: dacă știm care este originea unei cunoștințe sau căile pe care a fost obținută ne putem da seama dacă este bine întemeiată sau nu, dacă este sau … Continuă lectura
Publicat în 4. Sursele cunoașterii, Cunoaștere și adevăr
Lasă un comentariu
6. Analitic și sintetic
Distincția dintre judecățile analitice și cele sintetice a fost elaborată în moduri diferite și chiar contestată de către unii filosofi. John Locke, de pildă, considera că sunt analitice propozițiile de identitate — în care „afirmăm însuși termenul spus” („Trandafirii sunt … Continuă lectura
10. Problema limbajului
În forma ei cea mai elevatã, cunoașterea este un ansamblu de enunțuri adevãrate și întemeiate. Adevãrul este o proprietate pe care o au unele dintre enunțurile noastre. Așadar, cunoașterea și adevãrul sunt legate volens nolens de limbaj, ceea ce înseamnã … Continuă lectura
Publicat în Cunoaștere și adevăr, Problema limbajului
Lasă un comentariu
Problematica adevărului
O vorbă a unui părinte: și Pilat a întrebat ce este adevărul și nu a pus bine întrebarea. Cine este Adevărul? Iisus Hristos … este Calea, Adevărul și Viața.. Dostoievski despre adevăr: ”Dacă mi-ar demonstra cineva că Hristos Se află … Continuă lectura
Publicat în Cunoaștere și adevăr, FILOSOFIA
Lasă un comentariu
3. Problema întemeierii cunoașterii
În dialogul Theaitetos, Socrate definește cunoașterea drept „opinie adevărată însoțită de un temei rațional”. Aceastã definiție a stat la baza analizei clasice a cunoașterii, care corelează în mod explicit opinia și cunoașterea (aceasta din urmă este un anumit tip de … Continuă lectura
Publicat în 3. Problema întemeierii cunoașterii, Cunoaștere și adevăr
Comentarii închise la 3. Problema întemeierii cunoașterii
8. Teorii despre adevăr
Teoriile despre adevăr se diferențiază în teorii definiționale și teorii criteriale. O teorie definițională a adevărului încearcă să răspundă la întrebarea Ce este adevărul? Teoriile criteriale încearcă să ofere teste sau criterii pe baza cărora să putem distinge adevărul de … Continuă lectura
Publicat în 8. Teorii despre adevăr
Lasă un comentariu
7. Cunoașterea a priori și cunoașterea a posteriori
Distincția dintre cunoașterea a posteriori și cunoașterea a priori este distincția dintre cunoștințele întemeiate pe experiență și cele care pot fi întemeiate fără raportare la datele experienței. Un enunț de genul „Această carte este interesantă” este a posteriori, deoarece poate … Continuă lectura
Filosofia limbajului comun
Unele dintre cele mai importante contribuții cu privire la analiza relației dintre limbaj și realitate, respectiv dintre limbaj și gândire, aparțin filosofului austriac Ludwig Wittgenstein. În Tractatus logico-philosophicus, problema centralã este acea a felului în care limbajul și gândirea se … Continuă lectura
Publicat în Problema limbajului
Lasă un comentariu
5. Tipuri de cunoaștere
Cunoașterea nemijlocită și cunoașterea mijlocită Distincția dintre cunoașterea mijlocită și cunoașterea nemijlocită (sau imediată) este aceea dintre cunoștințele întemeiate pe alte cunoștințe (adică derivate) și cele care nu sunt întemeiate în acest fel (adică primare), de exemplu, dintre o idee … Continuă lectura
Publicat în 5. Tipuri de cunoaștere
Comentarii închise la 5. Tipuri de cunoaștere
Problema cunoaşterii – texte
(Platon, Republica VII) „Mai departe — am zis — asemuieşte firea noastră în privinţa educaţiei şi a lipsei de educaţie cu următoarea întâmplare: iată mai mulţi oameni aflaţi într-o încăpere subpământeană, ca într-o peşteră, al cărei drum de intrare dă … Continuă lectura
Publicat în Cunoaștere și adevăr
Lasă un comentariu
Forme de cunoaștere și tipuri de adevăr
COMPETENŢE GENERALE: Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii – problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de … Continuă lectura
Publicat în Cunoaștere și adevăr
Lasă un comentariu
Philosophy forever 