Arhive pe categorii: Să ne împrietenim cu…

William James – Pragmatismul

Adevărul utilitate Pe parcursul secolului al XIX-lea, pe măsură ce Statele Unite începeau să câștige teren ca națiune independentă, filosofi din Noua Anglie, cum ar fi H. D. Thoreau și R. W. Emerson, au dat o orientare vădit americană ideilor … Continuă lectura

Publicat în Cunoaștere și adevăr, Să ne împrietenim cu..., William James | Comentarii închise la William James – Pragmatismul

Mircea Eliade. Sacru și profan

Sacrul şi profanul în lumea modernă Acest subiect extrem de bogat nu prezintă interes doar pentru istoricii religiilor, pentru etnologi şi sociologi, ci şi pentru istorici, psihologi şi filozofi. Cunoaşterea stărilor asumate de omul religios, pătrunderea în universul său spiritual … Continuă lectura

Publicat în Mircea Eliade | Lasă un comentariu

Pilonii necredinţei: Immanuel Kant

Pilonii necredinţei: Immanuel Kant Posted on 24 aprilie 2011 Autor: Peter Kreeft Traducere: Cristina-Iosefina Paradovschi Sursa: CatholicEducation.org Aşa spun toţi profeţii, apostolii, martirii şi Însuşi Domnul nostru. După cum avem piloni ai credinţei creştine, sfinţii, există şi persoane care au devenit … Continuă lectura

Publicat în Immanuel Kant | Lasă un comentariu

Identitate şi alteritate

Mi-e ruşine de ce sunt. Prin ruşine înţeleg o relaţie intimă a eului cu eul: am descoperit în ruşine un aspect al fiinţei mele. (…) Ruşinea este, la origine, un fenomen de reflecţie (…) ruşinea, în structura sa primă şi … Continuă lectura

Publicat în Antropologie filosofică, Jean-Paul Sartre | Lasă un comentariu

2. Binele și răul

BINELE ȘI RĂUL  Omul trăieşte nu numai într-o lume naturală, ci şi într-o lume morală, moralitatea acţiunilor sale contribuind la definirea omului ca fiinţă liberă. Dacă legile naturii îl supun necondiţionat pe om (determinismul natural), legile morale presupun liberul arbitru, … Continuă lectura

Publicat în Etica, Friedrich Nietzsche | Lasă un comentariu

17. Nietzsche – Dincolo de bine şi de rău

Esenţa vieţii  Chiar dacă mulţi autori au văzut în Nietzsche (1844 – 1900) omul prin excelenţă bolnav (el însuşi defineşte omul ca animal bolnav) şi au acuzat opera sa de inconsecvenţe grosolane, filosofia lui se dovedeşte destul de coerentă în … Continuă lectura

Publicat în Friedrich Nietzsche, Sensul vieții, Să ne împrietenim cu... | Comentarii închise la 17. Nietzsche – Dincolo de bine şi de rău

Omul este o fiinţă cugetătoare (René Descartes – Meditationes de prima philosophia)

Filosof şi matematician francez, Rene Descartes are ca loc de naştere Le Haye, din regiunea Touraine, în anul 1596. A fost soldat în armata lui Maurice de Nassau, în aceea a electorului de Bavaria precum şi în armata contelui de … Continuă lectura

Publicat în Antropologie filosofică, René Descartes | Comentarii închise la Omul este o fiinţă cugetătoare (René Descartes – Meditationes de prima philosophia)

Măreţia omului (Blaise Pascal – Scrieri alese)

„Este periculos să insişti asupra egalităţilor omului cu vitele fără a-i arăta şi măreţia sa, după cum este periculos să-i arăţi cu prea mare insistenţă măreţia pe care o are fără a-l face să-şi vadă josnicia. Este însă şi mai … Continuă lectura

Publicat în Antropologie filosofică, Pascal Blaise | Lasă un comentariu

Jean-Paul Sartre (21 iunie 1905 – 15 aprilie 1980) Existenţialismul este un umanism

Când ne gândim la Dumnezeu ca la un creator, îl gândim, în majoritatea cazurilor, ca un artizan superior. Orice doctrină am avea în vedere, că este o doctrină precum cea a lui Descartes, sau chiar a lui Leibniz, noi sugerăm … Continuă lectura

Publicat în Jean-Paul Sartre | Lasă un comentariu

Hobbes, erosul și viața politică

Hobbes, erosul și viața politică MARIUS STAN 11 MAI 2013  Când spunem Thomas Hobbes ne gândim îndeobște la Leviatan, ori la contractul social, starea de natură, putere politică, suveranitate și așa mai departe. Departe de a fi un păcat sau … Continuă lectura

Publicat în Să ne împrietenim cu... | Lasă un comentariu

Henri Bergson, Evoluţia creatoare

„Animalele, care din punctul de vedere al inteligenţei, le clasificăm imediat după om – maimuţele şi elefanţii – ştiu să folosească ocazional un instrument artificial. Sub ele, dar nu prea departe, sunt aşezate acelea care recunosc un obiect fabricat. Vulpea, … Continuă lectura

Publicat în Antropologie filosofică, Bergson Henri | Lasă un comentariu

5. Omul – ființă cultuală. Lucian Blaga. Existenţa întru mister şi pentru revelare

„În cadrul naturii omul este desigur un simplu animal înzestrat unilateral cu cea mai mare inteligenţă, dar această propoziţie mi se pare pentru fondul chestiunii tot atât de irelevantă ca şi cum ai spune că, în cadrul naturii şi în perspectivele ei, … Continuă lectura

Publicat în 5. Omul - ființă culturală, Antropologie filosofică, Lucian Blaga, Să ne împrietenim cu... | Lasă un comentariu